Umbra unui inger

Deci vreau sa spun de la inceput... Exista un fic la fel ca acesta... Am luat ideea pentru ca am vrut sa fac altceva din el... Personajele,ideea de mai tarziu si dialogul sunt diferite... Ideea de la inceput si probabil cateva fraze sunt de acolo.

Capitolul 1. Cearta si Incidentul.

Laurent - Hai ma Edward de ce esti asa?
Edward - Pentru ca asa sunt eu si nimeni nu ma poate schimba¦credeam ca te-ai obisnuit deja cu mine in 17 ani.
Laurent - Vai sa mor eu ce copil esti! Maturizeaza-te!
Edward - Da lasa-ma in pace. Sunt copil pentru ca nu vreau sa merg cu tine intr-un club ca sa apar a doua zi pe coperta revistelor de scandal?
Laurent - Da, ca doar ziaristii stau si ne urmaresc numai pe noi.
Edward - Pai chiar asta fac. Te-ai uitat vreodata cu atenite pe geam?
Laurent - Hai mai lasa-ma! Fii asa tot timpul ca o sa fie bine!
Edward - Asta si intentionez!Acestea au fost ultimele mele cuvinte dupa care am iesit din camera trantind usa in urma mea.

Acum ma plimbam singur pe starzile aglomerate chiar si la o ora atat de tarzie. Incercam sa ocoleasc oamenii ce imi strigau numele dar la fiecare pas pe care il faceam cineva ma oprea si imi cerea autografe sau imi facea poze. Eram satul de tot si de toate. Vroiam pur si simplu sa plec.. undeva,undeva departe de toti si de toate..Satul pana peste cap de toate astea si inca nervos de la discutia ce o purtasem, cu fratemiu am luato pe o alee mai putin populata. Nu cunosteam partea aceasta a orasului. Nu mai fusesem niciodata pe aici si in nici un caz la asa o ora dar nu imi pasa tot ce imi doream era sa am parte de putin liniste. Inaintam cu pasi grabiti spre necunoscut ghidat de slaba lumina a unui bec ce clipea din cand in cand.

Dupa ce m-am mai calmat putin am realizat ca ma aflam intr-o parte a orasului total necunoscuta. Dar nu imi pasa. Mergeam acum incet pe trotuarul plin de gropi si pustiu pe unde vedeai rar un om grabit trecand si intorcand capul dupa mine dar fara sa spuna un cuvant. Am plecat privirea gandindu-ma la toate si nimic dar cineva a dat peste mine. Am tras cu ochiul sa vad peste cine dadusem si am observat ca era o fata care in urma impactului cazuse jos.

Fata - Te opresti des in mijlocul strazi??? Se enerva fata si dadu sa se ridice.
I-am intins mana sa o ajut sa se ridice fara sa spun nimic.
Fata - Te pomenesti ca esti si mut pe langa faptul ca esti orb.
Eram putin iritat dar nu prea aveam chef de cearta, azi se pare ca toata lumea ma uraste si toti sunt in potriva mea.Am lasat privirea in pamant stiind ca daca o voi ridica fata va incepe sigur sa tipe si sa imi ceara autograf.
Edward - Scuze¦am soptit incet.
Fata - Ciudatul! Spuse si pleca mai departe.

"Mda ce mai reputatie mijto mi-am facut".Am observat ca fetei ia cazuse lantisorul cand a dat peste mine. M-am aplecat si l-am ridicat. Era un lantisor din argint cu un medalion in forma de inimioara in mijlocul careia era un diamant.Dragut.M-am intors sa vad unde e fata.Am observat ca sa oprit la trecerea de pietoni sa se schimbe culoarea semaforului. Se pare ca e foarte grabita de vreme ce se tot uita la ceas. Nu a mai putu astepta si a traversat grabita desii culoarea era inca rosie.

Edward - Stai putin! Ti-ai uitat lantisorul! Am strigat dupa ea.Fata se intoarse cu fata spre mine si vru sa se intoarca pe trotuar fara sa observe masina ce se apropia cu viteza de ea
Edward - Nu ! Date ! Am inceput sa fug cat de tare am putut pana am inpinso din fata masinii dupar care am vazut masina, o lumina puternica si negru.

Deci sa vedem...
Ma bucur ca ai spus de la inceput chestea cu ficul..
Daca zici ca mai incolo il schimbi mie imi convine...
Imi place oricum ficul si astept nextu

Ok ma bucur ca nu te superi la faza cu ficul si sper ca nimeni sa nu se supere pe mine
Ei acum sa pun si nextu ca si asa nu prea am ce face

Capitolul 2.Ce se va intampla ?

~Din perspectiva lui Ale~

Lore - Ale!Ale!
Am intredeschid incet ochii.
Ale - Lore? Am soptit cu durere numele cele mai bune prietene ale mele
Lore - Insfarsit ti-ai revenit!Iarta-ma ! A spus plangand si zambit din toata inima.
Ale - Revenit ? Iarta-ma ?
Lore - Nu iti amintsti nimic?
Am tacut pentru cateva clipe si m-am gandit bine...
Ale - Nu.
Lore - Aseara ne-am certat..rau de... Am fost o idioata nu trebuia sa fac asta...
Ale - Haide ma ca nui nimic.. Tu tre sa ma ierti am fost incapatanata...
Lore - Esti o dulce..
Ale - Mersi si totusi de unde am revenit ?
Lore - Pai dupa ce te-ai suparat pe mine ai plecat...pe strada era sa dea o masina peste tine
Ale - Pai si daca era sa dea peste mine cum de nu a dat? Adica nu a dat nu? Am inceput sa ma uit sa vad daca am ceva urme sau vanatai.
Lore - Nu!un baiat te-a salvat.

~Din perspectiva lui Edward~

Eram in asteptarea vestilor despre fata de aseara. Stateam pe scaun si imi tineam capul in maini. Speram din tot sufletul sa nu fi patit nimic.Atunci am vazut un doctor ce trecea grabit prin fata mea.

Edward - Stati putin va rog!
Omul isi continua drumul fara macar sa intoarca capul.
Edward - Asteptati putin!

Dar doctorul nu se opri si intra intr-un salon.
M-am ridicat de pe scaun si m-am dus dupa docotor. M-am oprit insa in fata salonului si priveam pe geam.
Pe un pat era un baiat cu parul saten-inchis ce statea cu ochi inchisi de parca era cufundat intr-un somn adanc. In jurul lui erau foarte multi docotri ce se agitau. Atunci mi-am dat seama ce se intampla . Baiatul era pe moarte iar medicii incercau disperati sa il salveze. M-am intors tacut si m-am asezat din nou pe scaun . Dupa putin timp acelasi doctor pe care il vazusem mai devreme iesise din salon foarte trist. Scose un telefon din buzunar si incepu sa vorbeasca.

M-am ridicat si m-am dus direct in salon.Am intrat incet si am observat ca nu mai era nici un medic.M-am dus direct la patul unde se afla acel baiat pe care il vazusem mai devreme. Era acoperit cu un cearsaf alb. M-am apropiat de el si iam dat incet cersaful jos de pe fata.Am ramase uimit,defapt socat. Pe patul din fata mea ma aflam eu.

Edward - Nu¦nu¦Trebuie sa fie cineva care seamana mult prea bine cu mine. Adica eu sunt aici¦Traiesc.
Dar atunci am vazut ca baiatul tinea in mana medalionul acelei fete.
Edward - OMG!

Am luat lantisorul si l-am pus in buzunar apoi am iesit grabit din spital. M-am asezat pe una dintre trepte si mi-am lasat capul in maini incercand sa imi amintesc ce s-a intamplat. Imi aminteam doar ca m-am certaet cu Laurent si ca am plecat sa ma plimb, apoi o fata a dat peste mine si si-a scapat lantiosrul, iar cand am vrut sa il deu ceva s-a intamplat..dar nu imi mai amintesc ce. Am scos lantisorul din buzunar si m-am uitat cateva clipe atent la el apoi cateva secvente din seara trecuta incepura sa mi se deruleze in minte. Imi aminteam cum am inceput sa fug pe strada dupa fata¦apoi o lumina puternica¦

Edward - Am incercat sa o salvez pe ea¦ Se pare ca masina a dat peste mine si am murit! Totusi de ce mai sunt pe pamant?

~Din perspectiva lui Ale~


Ale - Ce baiat? Unde e acum baiatul asta?
Lore - Pai nu prea stiu multe despre el.. nici nu m-au lasat sa il vad..
Ale - Vreau sa te rog ceva.. Am zis cu greu
Lore - Sigur orice.
Ale - Dute te rogv si afla despre el.. Cum il cheama,cine este si cum se simte...
Lore - Bine ma duc dar tu odihneste-te.
Ale - mersi mult.
Lore - Nu ai pentru ce.

O asteptam pe Lore. Speram sa nu aiba nimic baiatul.. Nu mi-as fi iertato daca ar fi patit ceva si eram foarte curioasa cine era baiatul asta.. Eram asa nervoasa el sa purtat frumos cu mine si tot el ma salvat de la accident si eu ? M-am purtat ca o tafnoasa...Nu am asteptat prea mult pentru ca in camera a intrat Lore cu fata alba dar cu un zambet fortat pe fata.Imi era tare teama de raspunsul ei.

Ale - Lore ? Ce ai aflat ?
Lore - Pai nu iti vine sa crezi cine ti-a salvat viata...
Ale - Cine poate fi ? Madona ? Am zis chicotind incet..
Lore - Si mai bine.. a zis razand..
Ale - Ia zi...
Lore - In primul rand hai schimbate pana iti zic eu cine e..
Ale - Bine... M-am dat jos din pat si am inceput sa ma imbrac...
Lore - pai este solistul trupei "The boy's"
Ale - Adica Edward Cullen ?
Lore - Chiar el..
Ale - Wow .. ma simt asa prost..
Lore - De ce ?
Ale - Lore! era sa moara din cauza mea.. ma salvat..

Lore si-a lasat incet capul in jos si a devenit din nou trista si alba la fata...Imi era frica de ce urma.. Si-a ridicat incet capul si a zis trist "Ale".. Nu! sper ca nu vorbeste serios...

Ale - lore.. Nuu..
Lore - Ale.. a murit in urma accidentului...

In acelmoment am simtit de parca o mie de cutite cum m-ar fi strapuns deodata. Nu imi venea sa creada. Nu putea fi adevarat!e un vis!un cosmar. Edward nu poate fi mort si nu poate fi mort din cauza mea. E un cosmar!insa unul din care nu ma puteam trezi. Ma uram.. in momentul acela mai mult ca niciodata imi doaream sa mor.. Imi doream sa ma fi lovit pe mine acea masina... Acum ar fi fost aici.. fericit.. ar fi fost in continuare un cantaret de succes dar eu,eu iam distrus cariera,viata,familia,fanii totul..Am inceput sa plang.. plangeam incet dar sufeream enorm.Lore s-a apropiat incet de mine si ma cuprins intr-o imbratisare.. Desi acea imbratisare ma mai calma vroiam sa imi dea drumul.. nu meritam asta,nu o meritam..

In cele din urma dupa ce m-am mai calmat putin imi luam hainele de pe jos caci acolo le-am scapat cand am auzit vestea si am continuat sa ma imbrac dupa care am iesit tremurand din camera impreuna cu Lore.Eram distrusa.

Lore - Ti-e frig? Ti-e rau? Ma intrebat Lore ingrijorata.
Ale - N-am nimic. Vreau doar sa plec din locul asta.
lore - Bine. Hai ca taxiul e in fata.. am chemat eu unul ne asteapta.
Ale - Lore!defapt vreau sa ma duc pana la baie. Asteapta-ma in masina bine?
Lore - Bine,dar te astept aici.
Ale - Bine.


Am dat sa deschid usa de la baie dar am ramas blocata cand am vazut cine era pe hol. Erau Alex,Dragos si David.Alex si Dragos faceau parte din formatia "The boy's" iar David era managerul lor. Am intra in baie foarte repede fara ca ei sa ma vada dar in graba mea am intrat din greseala in baia baietilor. Acolo insa am avut o surpriza  si mai mare cand am dat peste Laurent. M-am inrosit instantaneu toata.


Laurent - Esti bine? M-a intrebat prinzandu-ma de umeri.
Ale - Nu. Mi-au dat din nou lacrimile.
Laurent - Calmeaza-te! Ce ai patit?
Ale - Edward !
Laurent - Care Edward? Ce s-a intamplat?
Am inceput sa plang si mai tare iar Laurent m-a strans in brate. Ma simteam asa vinovata.
Laurent - Gata linisteste-te. Deci despre care Edward vorbeai?
Ale - Edward Cullen¦fratele tau.
Laurent - Ce e cu Edward? Ce stii despre el?
Ale - A m-mu-murit. Nu puteam sa rostesc cuvintele. Ma dureau enorm.
Laurent - Ce?
Ale - din cauza mea !
Laurent mi-a dat drumul din brate si am cazut jos pe gresia rece plangand.
Laurent - Ce stii despre Edward? Ce s-a intamplat?Si imi arunca o privire plina de ura.
Ale - Aseara cand ma intorceam acasa!trebuia sa traversez o strada si era sa dea o masina peste mine.Edward ma salvat insa pentru el a fost prea tarziu.Lacrimile imi curgeau siroaie pe fata in timp ce spuneam aceste lucruricu vocea fara vlaga dar Laurent parca nici nu observa acest lucru.
Laurent - Edward a murit din cauza ta? O lacrima ii se prelinse pe obraz dar o sterse repede.
Ale - Nu eu am vrut asta,eu trebuia sa mor. Am lasat capul in jos iar Laurent iesi nervos din baie spunand ceva ce nu am auzit.

In cele din urma m-am ridicat de jos si am iesit din baie indreptandu-ma cu lore spre taxi avand insa grija sa nu ma mai intalnesc cu nimeni.

~Din perspectiva lui Edward~

Stateam pe scari si ma gandeam cand am vazut ca pe langa mine a trecut fata de aseara.

Edward - Hei tu! Opreste-te putin!

Fata se opri brusc si privi imprejurul ei!nu era nimeni. Isi continua drumul si intra in masina..

Edward - Stai putin! Am oftat lung..A plecat.. ma uitam la masina care pleca.
Edward - Si eu acum ce fac? Nimeni nu ma poate vede nici auzi! Am oftat... Dar stai ea ma auzit.. adica sa intors cand am strigato.. Dar doctorul ?Poate doar ea ma poate auzi. M-am ridicat de pe drepte si un zambete mi-a aparut. Am inceput sa alerg dupa masina dar nu puteam tine pasul cu ea.
Edward - Acu ca sunt fantoma nu am si eu niste super puteri ceva?Am intrebat in gluma privind spre cer.
Edward - Mai bine las-o balta. Si am inceput sa alerg dupa masina

P.S.: Cam atat pana acuma. Ja ne.

Deci a venit si nextul.. Saraca Ale.. Hai tu chiar trebuia sa moara Edward ? Ma faci s aplang.. Imi place fff mult. Astept NEXT Te bat daca nu il aduci repede Pupici si sport la scris papa

) Da saracuta de Ale.. Si DA trebuia sa moara Edward altfel care ar mai fi sensul ficului ? Off esti culmea )) O sa vina si nextul da nu akuma ca nu prea am chef de scris

Am inceput si eu sa il citesc si imi place.

Ma bucur
No uite ma Alex ca a venit si nextu.. Dupa ce mi-ai zis pe mess m-am gandit sa pun nextu
Este special pentru tine )) Cu dedicatie asa ca fi mandru ))

3. Atatea lucruri..

~Din perspectiva lui Edward~

Norocul meu a fost ca fata nu steatea departe de spital.
Masina se opri in fata unei case albe, mari si cu o gradina imensa.
Fata cobora din masina si se duse in spatele casei in gradina. Acolo avea un leagan destul de mare.


Lore - Dormi aici in noaptea asta?
Ale - Da.
Lore o inveli cu o patura dupa care pleca in casa.
Edward - Deci in seara asta va fi singura!asta e sansa mea.


Fata se intinse in leagan si incepu sa se legene. In timp ce privea stelele o lacrima ii se prelinse pe obraz facndu-I loc alteica ce o urma!M-am asezat pe un scaun langa fata si o priveam trist. Obrajii ei erau plini de urmele lacrimilor iar ochii albastrii erau rosii acum de la cat a plans. M-a intrista starea ei..


Edward - Nu plange pentru mine!eu am vrut sa te aslvez si nu regret ca am facut asta nici o secunda!am soptit incet.


Fata tresari.Probabil simti ca cineva o priveste. Se uita in jur dar nu era nimeni. Stranse patura cu putere in brate si incepu din nou sa se uite la stele. Intr-un final fata adormi.
Eram inca acolo admirandu-i chipul angelic. Nu imi puteam lua ochii de pe ea. Era atat de frumoasa!dar atat de trista!chiar si in somn fetei ii mai curesera cateva lacrimi.
Spre dimineata am pornit inspre hotelul in care stateam inainte sa mor. Am intrat in camera mea si am vazut ca cineva dormea. M-am apropiat incet. In patul meu era Laurent si in brate avea poza mea. Avea obrajii rosii si fierbinti si pe ei avea urmele lacrimilor.


Edward - Laurent! Am soptit intristandu-ma.Apropiindu-ma mai mult am observat ca nu dormea. Avea ochii inchisi dar nu dormea.
Laurent - Edward imi pare rau!daca nu tipam la tine nu pateai asta!iarta-ma!imi pare rau!Edward!fratioare! Deja nu mai avea nici lacrimi si nici putere ca sa ma poata plange.
Edward - Laurent nu e vina ta!


Dar se pare ca nu ma auzea.
M-am dus in camera lui Laurent. Vroiam sa nu mai vad nimic, sa nu mai aud!vroiam sa uit de tot. Nu mai suportam sa ii vad pe toti plangand din cauza mea.
Pe la ora 7 cineva batu puternic in usa de la camera mea. Laurent se trezi si deschise usa iar eu m-am dus curios dupa el.Era fata pe care o salvasem.


Ale - Laurent?!
Laurent ii inchise usa nervos in fata.
Edward - Hei asta nu a fost frumos! Si m-am repezit pe el.
Laurent simtii fiori pe spate. Se intoarse si deschise usa.
Laurent - Ce e?
Ale - Vreau sa vb cu tine!
Laurent - Despre ce? Si dadu ochii peste cap.
Ale - Te rog asculta-ma.
Laurent - Ok..ofta laurent dupa care o invita inauntru.
Laurent - Scuze de deranj.
Ale - Asta a fost camera lu Edward?
Laurent - Da de unde stii?
Ale - Pozele...
Laurent - A da!Deci de ce ai venit?
Ale - Laurent imi pare rau pt tot ce s-a intamplat dar nu am vrut eu sa fie asa!eu sunt cea care trebuia sa moara!eu nu am vrut asta si mai ales dupa cum m-am purtat cu el!
laurent - Sa stii ca ai tupeu sa vii aici dupa toate cate ai facut!
Ale - Imi pare rau! Oamoara-ma daca asa crezi ca trebuie dar iarta-ma!
Laurent - Ai cuvantul meu ca asta as face acum daca as avea cu ce.
Ii priveam nervos pe amandoi. Vroiam sa spun ceva dar stiam ca ori ii voi speria ori nu ma vor auzi.
Laurent - Te rog frumos sa iesi!
Ale - Dar..
laurent - Iesi!
Fata iesi.

Edward - “Ai cuvantul meu ca asta as face acum daca as avea cu ce! Asa vorbesti tu cu ea???? Am inceput sa tip la Laurent dar acesta nu ma auzea. Crezi ca nu a patit destule? Cine stie de ce e in stare?!!! Am inceput sa ma agit prin camera si am dat din greseala peste o vaza care cazu jos si se sparse. Laurent se blocase. Ramase pe loc si se holba la cioburile de pe jos.


Laurent - e..e..e cineva aici? Incepu sa intrebe prin camera.
Edward - Da ma eu sunt!

Laurent privea speriat cand intr-o parte cand in alta.
Am mai dat opeste o cana de pe masa care cazu si ea transformandu-se in cioburi.

Laurent - Te rog!te rog!oricien ai fi lasa-ma in pace!
Edward - Stai ma calm ca nu te mananc.Insa Laurent se pare ca nu ma auzi.
Edward - Daca pot sa dau peste obiecte..nu as putea si sa le apuc?M-am apropiat de masa. Am atins un creion apoi l-am luat in mana si am scris pe o bucata de hartie.

"Tom, eu sunt, Edward."

Laurent - OMG ! OMG !Laurent eisi din camera tipand..
Edward - Vino inapoi!God nu pot sa cred ca l-am speriat.Am iesit dupa el si am scris pe perete.

"Laurent nu fi prost nu iti fac nimic."

Laurent - Lasa-ma in pace!

"Termin-o mai! Iti e frica de mine? Sunt Edward!fratele tau!adica am fost!"

Laurent- Edward!sopti baiatul dupa care se apropie de perete. Atinse incet scrisul si o lacrima ii se prelinse pe obraz.

"Gata cu chestiile de genu asta, te rog!DUTE IMEDIAT DUPA FATA!

Laurent - Dupa fata dupa care fata? Ale?

"Da"

Laurent - Dar unde!si de ce?

"Nu conteaza!doar dute!

I-am scris adresa iar laurent incepu sa alerge pe sacri. Iesi din hotel si o lua la fuga cautand adresa pe care i-am dato iar eu il urmam.
Edward - Nu pe acolo desteptule!!!
Am inceput din nou sa ii scriu pe un perete adresa si sa il ghidez. In cele din urma laurent ajunse.
Se apropie de usa si apasa pe butonul soneriei.

"Ba esti prost? Intra odata!!!"

Laurent - Cum intru asa in casa omului?

"Intra si taci!"
Laurent deschise usa incet si privi inauntru. Prin usa intredeschisa de la baie se putea vedea lumina si o umbra plimbandu-se de colo colo.Laurent se apropie de usa si o deschise mai tare. Ale statea pe marginea cazi tinand o lama in mana.
Laurent - Nu fa asta!

Fata il privi si ramase fara cuvinte. Laurent se holba la fata o clipa dupa care inchise repede usa.

"Bai prostule tu in loc sa o opresti te holbezi la ea??? Am scris nervos nervos dupa care am vrut sa ii dau una!dar nu am putut.

Laurent - Aaaa am uitat!
Laurent deschise din nou usa care de data aceasta se izbi de perete se repezi la fata si ii lua lama din mana.
Ale ramase traumatizata. Nu stia ce sa mai spuna.

Ale - iesi! Sopti fata in cele din urma.
Dar Laurent nici nu se gandea sa faca un pas mai incolo.
"Iesi odata de aici."Am scris pe peretele din baie rupand varful creionului.

Ale - Ce e asta?
Laurent - Aaa doaar Edward. Spuse Laurent.
Ale - Edward? Spuse ea facand ochii mari.
Laurent - Nu ma intreba!acu 10 min a venit in camera mea si a inceput sa scrie pe pereti.
Edward - Pai daca nu ma auzi.. Ce ai fi vrut sa fac ? Am tipat nervos la el...
Ale tresari.
Ale - Edward?
Edward - Ma poti auzi??
Ale - Da!
Edward - Doamne!nu pot sa cred!
Si atunci intra Lore in camera..
Lore - Ce nu poti sa crezi ?
Edward - ma auzi ?
Lore - Da.. se uita la laurent... doar vorbesc cu tine..
Edward- Nu chiar.. Eu sunt edward...
Lore - Stati ce se intampla ??
Edward - aa pai eu sunt Edward Cullen..
Lore - aa da tu ai salvato pe Ale dar se pare ca ai.. stai vorbesc cu tine ?
Edward - asa se pare...
Laurent - Puteti vorbi cu el?
Ale- Asa se pare.
Nimeni nu mai zicea nimic..
Ale - Edward mai esti aici?
Edward - Da..si cred ca o sa mai stau ceva timp.. am spus cu un glas stins...
Ale - Dar de ce?
Edward - Nu stiu..imi amintesc ca eram la spital si asteptam sa vad daca esti bine cand a aparut un doctor pe care l-am urmat pana intr-o sala in care pe un pat eram chiar eu...sau mai bine zis corpul meu. Atunci am realizat ca defapt..am murit.
Ale - Dar de ce? De ce ai vrut sa ma salvezi!de ce? Eu sunt cea care trebuia sa moara. Doar eu nu tu!nu voi putea trai cu gandul ca tu ai murit ca sa ma salvezi pe mine.
Edward - Sa nu te mai aud spunand asta. Am facut-o si nu regret nici un minute decizia mea. Cat despre mine!voi fi fericit daca te voi vede pe tine fericita..dar daca vrei sa plec...o voi face chiar acum!nu te voi mai deranja.
ale - NU! Ramai aici cu mine. Te rog.
Edward - Nu stiu,nu voi putea sa stau asa tot timpul,doar privind ce fac altii fara ca eu sa fac nimic. Trebuie sa imi gasesc linistea.
Ale incepu sa planga.
Lore - Off.. cat mai dramatizezi tu situatia...
laurent - Ce e? Ce a zis? Intreba Laurent.
Laurent - Mai esti aici?
Edward - Da!dar nu pentru mult timp.
Ale- A spus ca da..dar ca nu vrea sa mai stea mult.
Laurent - Edward imi pare rau pentru tot ce ti-am facut sau pentru ce ti-am zis vreodata. Ai fost cel mai bun frate din lume si mi-ai fost aproape intodeauna desi nu ti-am spus vreodata si deacum nu voi mai avea niciodata ocazia sa iti multumesc. Imi pare rau pentru noaptea trecuta. Nu am vrut sa spun asta despre tine! Laurent vru sa mai spuna ceva dar nu putu. Ochii ii se umplura de lacrimi iar vocea incepu sa ii tremure.
Edward - Nu Laurent nu ai pentru ce sa iti ceri scuze. Orice ai facut ai fost si vei ramane fratele meu si eu te voi ierta intodeauna. Am spus pe un ton cald si bland incat Laurent spre surprinderea mea ma auzi.
Laurent - Te-am auzit. Incerca el sa schiteze un zambet printre miile de lacrimi ce ii invadasera fata.
M-am apropiat tot mai mult de usa.
Edward - Ah era sa uit. M-am intors catre Ale.
Edward - Aseara cand ne-am intalnit ti-a cazut lantiosrul. Si l-am scoas din buzunar si l-am pus la gat.
In acel moment am inceput sa ma ridic de la sol.
Edward - Cred ca asta era ceea ce ma mai tinea pe pamant. Acum pot sa plec.
Ale - NUUU !!!
Edward - Imi pare rau dar nu pot ramane aici. Voi fi acolo sus si va voi veghea tot timpul. Voi fi alaturi de voi cand va va fi greu si mai voi bucura impreuna cu voi cand veti fi fericiti. Lau,Lore aveti grija de voi.. stiu ca va iubiti.. am vazut asta.. Ale ai grija de tine.. fratioare,lore v-as mai ruga inca ceva...
Laurent-Orice..
Lore - ce e ?
Edward - Vreau sa aveti grija de Ale in locul meu..
Laurent&Lore - Promit..
Ma ridicat incet de la sol dar cand sa trec de tavan pur si simplu nu am putu.. M-am izbit puternic de tavan si am cazut jos.. Ma dureau toate.. Ce naiba se intampla ce acum nu pot sa trec prin lucruri ?
Edward - La naiba..
Laurent - Frate esti inca aici ?
Edward - Asa se pare..
Lore - Ce se intampla ?
Edward - Nu stiu.. Pur si simplu m-am izbit puternic de tavan...
Ale - Esti bine ?
Edward - Da.. Dar simt ceva nu stiu ma dor toate si aud pe cineva..
Lore - pe cine ?
Edward - Nu stiu exact..
Laurent - Ce zice ?
Edward - "Unde este ? Este bine ?"
Laurent - Atata ?
Edward - Se mai aude inca ceva.. " este mort"
Lore - Pare ca cineva mort...
Edward - E Alex !!
Laurent - dar cum il auzi tu pe alex ?
Edward - Nu stiu..
Lore - Te..te vad !!!
Edward - Ma vezi ?
Laurent&Ale - Si eu 1
Ma pun pe scaun si imi iau capul in maini..
Edward - Nu mai inteleg nimic... Nu ma vedeati,nu ma auziti acum brusc asta si il aud pe Alex..
Lore - Hey.. si ma atinge pe mana..
Edward - Si acum ma si atingi...
Laurent - Frate !! si ma ia in brate..
Edward - Ho ca n'am murit.. am zis razand..
Ale - Stati asa... Toate astea daca.. daca isi revine ?
Edward - Asta inseamna ca imediat voi intra in corpul meu ??
Lore - Pai haideti la spital..
Am plecat grabiti la spital.. Oare voi invia ? Sau acum mor ? Mama ce cheste.. Nu mi-as fi imaginat ca se va intampla asta nici daca mi-ar fi prezis cineva...

Interesant.Sunt curioasa ce se intampla.

Ei stiam eu ca nu aibe cum sa moara... Sau poate intra in corpul altcuiva.. Moama ce tare ar fi dar deja complicat )) Ei isi revine las ca stiu eu hai pupici fata ))

Multumesc la amandoi pentru commuri.. Da poi tu stii totul )) pupici mai )

Si cand vine next-ul?

Pai maine dimineata.. promit

Eu il astept

4.Minunile exista !

Perspectiva lui Ale.

Am ajuns in final la spital. Eram bulversata, nu stiam unde sa merg, incotro sa o iau, ce sa fac eram pur si simplu depasita, daca nu ar fi fost important habar nam ce as fi facut.

Laurent- Frate, acum incotro?
Edward- Primul etaj pe stanga a doua camera.

Am pornit grabita spre camera si am intrat acolo. Doctori au navalit pe mine sa ies dar iam dat cumva la o parte. Am ajuns langa patul lui si ma uitam la el plangand.

Ale- Mai esti aici ?
Edward- Nu ma vezi?
Ale- Nu, nu te mai vad.
Edward- Da, mai sunt aici dar nu pentru mult timp .. aaaa
Ale- Esti bine?

Nu il mai auzeam, daca patise ceva? si eu nu puteam sa il ajut, ahh sunt inutila.. Il tineam de mana pe Edward cand am simtit ca ma strange ceva, m-am uitat la el si am vazut ca incepe sa deschida ochii, Nu pot sa cred.. e viu.. isi revine.

Ale- Lore, Laurent, Edward isi revine, e bine.

In secunda urmatoare iam vazut pe Lore si Laurent in camera plangand. Lore a venit langa mine si zambea iar Laurent la luat in brate.

Laurent- Daca mai faci asa ceva esti un om mort frate !
Edward- Stai linistit nu sunt dorit sus. a zis razand si zmabind din tot sufletul.

Lore sa dus la Laurent si ia zis ceva la ureche dupa care scuzandu-se amandoi, au iesit.

Ale- Esti ok ? il tineam strans de mana si ii mangaiam fata.
Edward- Mai bine ca niciodata.
Ale- Imi pare rau, eu.. nu am vrut..m vorbit ingrozitor cu tine.. nu trebuia sa se ajunga aici, daca as fi fost mai atenta eu..dar am fost intrerupta de el.
Edward- hey, hey.. daca ai fi fost atenta nu as fi dat peste tine, nu ti-ai fi scapat lantisorul, nu te-as fi salvat, nu m-as fi bucurat ca am facut asta, nu am fi aici in prezent si nu as vedea cat de frumoasa esti, daca nu se intamplau toate astea nu mi-as fi dat seama cat tin la tine desii te cunosc de putin timp.. nu te-as fi cunoscut.

Am zambit dulce la el. Se uita adanc in ochii mei si parca eram vrajita de ei si fara sa observ buzele lui le-au acoperit pe ale mele.. eram asa de rosie si emotionata incat nu am putu reactiona totusi nu stiu de unde am avut curajul a ceea ce urma s afac. L-am luat tandru de gat si lam tras mai aproape de mine asigurandu-ma ca nu il lovesc la rani si am accentuat sarutul devenind mai profund si pasional.

Ale- Nu stiu cum dar.. am ajuns sa tin la o persoana foarte repede.
Edward a zambit smecher- Da? la cine?
Ale- hey.. stii la cine ma refer.
Edward- Nu, nu stiu.. spunemi.
Ale- La tine.. dar sa tin e foarte putin spus, s ate iubesc e mai potrivit.

A zambit si ma sarutat scurt dupa care m-am ridicat deoarece un doctor a venit s ail consulte. Dupa mai multe analize si dupa ce doctorul a considerat ca poate pleca acasa, sa imbracat si am iesit cu toti din acel spital in care speram ca nu vom mai intra niciodata. Ce ma surprins a fost sa ii vad pe Laurent si lore flirtand foarte vizibil.. iar pe langa flirt bineinteles ca cate o atingere si un sarut aveau loc. Se pare ca Lore si-a gasit sufletul pereche un tobosar celebru, de altfel si eu, un solist pe care il ador. Ne-am intors toti acasa fericiti ca totul sa terminat cu bine..

P.S.: Dupa ce au ajuns acasa totul a decurs mai departe de la sine si si-au continuat viata mai tarziu baietii tedrminand cu muzica si dedicandu-se vietii personale dar niciodata uitati de fanii din intreaga lume. Au avut copii, sau casatorit si cum se spune au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Capitol nou...e interesant si vreau si continuarea.