Razbunatorul indragostit(SasuSaku)

Cap 1.Amintiri

~Flashback~
-Nu pleca,te rog!
-Nu ma poti opri Sakura...a spus el inaintand incet
-Dar...trebuie sa ramai,am nevoie de tine,nu poti pleca asa,a spus fata plangand
-Adio...Sakura...
-Nu,Sasuke!
~End Flaschback~

<Au trecut atatia ani si el nu s-a intors,fara el aici nu mai am niciun rost>
Seara s-a asternut incet peste satul Konoha si fata a hotarat sa plece.Ajunsa la iesirea din sat a privit inca o data in spate si a spus
<De acum incolo nimeni nu ma va mai invinge,nu voi mai avea sentimente,regrete si nu voi mai suferi pentru nimeni>
Fata porni la drum in speranta ca acolo,undeva,in munti va gasi puterea de care are nevoie pentru ca acum era o razbunatoare ,la fel ca si el.
Mergea si mergea dar deodata s-a oprit.Avea impresia ca ceva este in neregula,si-a apropiat mainile una de alta si a rostit:<Elibereaza>.In urmatorul moment si-a dat seama ca a fost un genjustu si cel care l-a folosit nu era prea departe.A scos un kunai si a luat pozitia de lupta:
-Iesi afara,lasule!
-Mai,mai,ce desteapta esti!
-Orochimaru?!Parca erai mort!
-Eh...stii cum se zice,raul nu piere niciodata.
-Mda...tehnica bratului puternic!
Acestea fiind spuse fata a pornit la atac.Era foarte aproape sa il loveasca pe Orochimaru dar acesta folosi tehnica invocarii serpilor si o imobiliza pe Sakura.Acesta s-a apropiat de ea cat sa o poata privi in ochi:
-Esti aproape la fel de puternica,ca Sasuke.
-Sasuke?!expresia fetei i s-a schimbat radical in una plina de ura.
-Da,chiar el.Nu vrei sa stii ce mai face?
-Hmm...de parca mi-ar pasa.a raspuns aceasta rece
-Stii mai am nevoie de un recrut si...cred ca tu ai avea nevoie de acelasi cadou pe care i l-am dat lui Sasuke acum ceva timp.
In urmatorul moment gatul Sakurei fu prins intre dintii lui Orochimaru lasandu-i acelasi semn ca si al lui Sasuke.Aceasta a cazut la pamant ramanand inconstienta.
A 2 a zi in satul ascuns in frunza Naruto a dat buzna in biroul lui hokage:
-Tsunade-sama!Sakura...Sakura...a incercat acesta sa spuna printre gafaituri
-Ce s-a intamplat cu Sakura?!a spus aceasta usor panicata
-Nu mai este.Am catat-o peste tot si nu este niciunde.incearca acesta sa spuna panicat vazand privirea hokagelui.
-Parca a inghitit-o pamantul.a spus Shikamaru la fel de plictisit ca intotdeauna
-Atunci cautati-o pana o gasiti si in afara satului daca trebuie.Aveati misiunea sa o paziti ca nu cumva Orochimaru sa o raneasca si acum ati pierduto?!Incompetentilor!Dispareti din fata mea!
-Da,sa traiti!
Tsunade o cheama pe Shizune la ea in birou si ii spune sa il cheme pe Kakashi.Acesta a aparut la ea in birou dintr-un nor de fum si o saluta:
-Am auzit ca ma-ti chemat Tsunade...
-Da,vreau sa te duci in afara satului singur sa o cauti pe Sakura.Acum putin timp Naruto mi-a dat de veste ca nu mai este.Trebuie sa ne asiguram ca nu este in mainile lui Orochimaru.
-Am inteles.Pornesc de indata.


Poze
Kakashi


Tsunade

Sikamaru

Orochimaru

Naruto

Sasuke

Sakura

E chiar fain....Imi place ideea...Are descriere si dialog vreau nextul....

Interesant fic.Imi plac .Astept next.

Cap.2

In usa se aude o bataie:
-Intra!
-M-ai chemat Lord orochimaru?
-Da.Mai stii ca acum doua zile ti-am spus ca vreau un recrut?
-Da...si?
Orochimaru nu incepu bine propozitia ca pe usa intra Sasuke:
-Ce se petrece aici?intreaba curios in firea lui
-De ce trebuie sa te bagi tu mereu?intreaba enervat Kabuto
-Linistiti-va!Ii povesteam lui Kabuto ca am facut rost de un nou recrut si...asa slaba cum e va veni foarte repede la mine.Sunt sigur ca vrea putere.ranjeste acestaintr-un mod scarbos
-Hmmmmm...
-Te-am facut curios,Sasuke?
-Nu,dar continua.
-I-am pus Sakurei Haruno semnul blestemat.
Sasuke a ramas socat.
-Nu neg ca este foarte slaba dar sigur este in cautare de mai multa putere.a continuat Orochimaru
Sasuke si ridica de pe scaun si incepu sa faca pasi spre usa dar vocea lui Orochimaru il opri:
-Este aproape la fel de puternica,ca si tine,Sasuke.
Acesta s-a oprit in loc privind in gol si gandind<Cand a devenit atat de puternica?>
-Ma rog...a spus acesta plecand.
Ajuns in camera sa,s-a trantit pe pat si a inceput sa priveasca tavanul<Eu am devenit puternic in aproape 19 ani si ei i-au trebuit doar cinci ani?Cum e posibil?>
La o cabana in padure se aud niste voci:
-Vad ca te-ai trezit...
-Itachi.....Uchiha??a spus o voce feminina surprinsa
-Stai linistita,Sakura,nu vreau sa iti fac rau.Vreau doar sa iti pun o intrebare.
-Pentru asta m-ai adus aici?Pentru o intrebare?a spus aceasta oarecum iritata.
-Asculta-ma un pic.
-Bine,spune.
-Este adevarat ca vrei mai multa putere?Nu?
-Da,de ce intrebi.
-Nu ai vrea sa te antrenez?Daca o sa te antrenez eu o sa ai mai multa putere decat atunci cand te antrenai cu Tsunade si poti chiar stapanii arta Sharingan.a spus acesta serios
-Sharingan?Si cum anume o sa faci asta?
-Daca ma lasi sa te antrenez...asa o sa stapanesti Sharingan.Deci?
-Bine,o sa ma antrenez cu tine.
-Incepem antrenamentul in jumatate de ora.Ai haine pe scaun si te astept in spate.
-Bine.
In timp ce Sakura se antrena cu Itachi,Kakashi s-a oprit pentru cateva minute crezand ca este victima unui genjutsu dar a auzit in tipat scrut si s-a apropiat de locul cu pricina.Sakura se afla in lupta cu Itachi.Kakashi a ramas uimit sa afle ca eleva sa model a trecut de partea raului la fel ca cel mai destept membru al fostei echipe 7.Kakashi a vazut semnul de pe gatul Sakurei<Deci zvonurile sunt adevarate,Orochimaru cauta un nou recrut.Se pare ca nici el nu pierde timpul>.Acesta a decis sa se intoarca in sat pentru a da de stire hokagelui ce se intampla cu Sakura.Antrenamentul Sakurei a fost oprit de catre Itachi:
-Sakura!Mai ia o pauza.
-Bine...
Aceasta se apropie de Itachi si se aseza pe iarba langa el:
-Am observat ca Orochimaru ti-a pus si tie semnul blestemat.
-Da,m-am luptat cu el inainte sa ca tu sa ma salvezi
-Si ce ti-a spus?
-Incerci sa ma tragi de limba?
-Nu
-Am o intrebare.
-Spune,o indemna acesta
-Tu chiar in urasti pe Sasuke?a spus Sakura privind cerul
-Nu il urasc,imi este frate,am omorat clanul pentru ca asta era misiunea mea.Eram membru al organizatiei AMBU si trebuia sa respect ordinele.Clanul Uchiha planuia sa ia conducerea satului omorandu-l pe hokage asa ca nu am avut de ales dar l-am lasat pe Sasuke in viata pentru ca...il iubeam era fratele meu si nu ii puteam face ce i-am facut intregului clan.L-am last in viata cu un scop:ca el sa reinfiinteze clanu Uchiha si sa devina puternic.
-Am inteles.Stii,daca stau sa ma gandesc bine nu esti o persoana foarte rea.a spus aceasta zambindu-i
-Hai,gata cu palavrageala,antreneaza-te.
Aceasta aproba din cap si a inceput sa se antreneze pana seara tarziu.

Ma bucur enorm ca ai pus continuarea....Imi place....Are dialog care nu e sec dupa parerea mea are descriere ...adica imi place si sa inteleg ca vei posta tu..atunci si mai bine...astept continuarea...

Da o sa postez in continuare,iti multumesc pentru parerile tale si o sa il continui cate de repede pot

ma bucur chiar imi place si sunt curioasa cum o sa fie continuarea

Si acum o sa pun nextul asa ca daca o sa pun numele unui personaj inaintea povestirii inseamna ca el/ea vorbeste de exemplu:
Sakura:Stateam si ma gandeam etc....

Cap.3
Sakura:Stateam si ma gandeam la ce mi-a spus Itachi seara trecuta si acum realizez cat de greu le este celor doi frati:unul sa isi urasca fratele iar celalalt sa isi omoare familia.Acum realizez ca l-am judecat gresit pe Sasuke cand a plecat din sat.Daca eram in locul lui as fi facut la fel si tare m-as bucura daca ar sti ca Itachi nu il uraste.Oare o sa fie la fel sau isi va schimba caracterul.Mii de intrebari in invadeaza mintea si nu imi dau pace,incerc sa le gasesc raspunsuri dar parca nu vreau sa le stiu sau e doar constiinta mea?Toate se leaga cap la cap dar nu pot sa imi dau seama care este adevarata imagine a puzzle-ului.Vreau sa ies din abisul asta care imi invadeza mintea dar parca ceva nu ma lasa.Oare eu sunt de vina pentru tot?Sau sta poate fi din nou subconstientul meu?Nu puteam scapa de aceste intrebari dar am fost trezita din visul meu cu ochii deschisi de catre Itachi,el era singurul care ma intelegea:
-Sakura,parca ti-am spus sa te antrenezi...a spus acesta cu o privire parca vrea sa ma omoare.
-Scuza-ma,Itachi,numai ca...las-o balta.Ies din camera si ma indrept incet spre terenul de antrenamente.Cred ca acesta s-a intrebat in sinea lui ce am.probabil si el era nedumerit.Daca ma antrenam,ma linisteam.Itachi vine si el in curtea din spate,se aseaza pe iarba verde si incepe sa ma priveasca.Nu ma deranja privirea lui ci felul in care ma privea.Ma facea sa cred ca vrea sa ma foloseasca,dar daca nu era asa?Ma antrenam si ma antrenam dar parca nu avansam deloc:
-Hei,Sakura,poti sa iei o pauza!striga Itachi din spatele meu.
-Dar nu am avansat deloc.Mai vreau sa stau!spun nevrand sa plec de acolo.
-Am spus sa iei macar o pauza.Si stai linistita,ai avansat destul pe ziua de azi.
Nu l-am ascultat si am inceput sa ma antrenez.L-am simtit enervat de incapatanarea mea si a intrat in casa.Imi este frica de ce o sa-mi faca cand decid sa iau o pauza dar acum nu imi pasa,vreau mai multa putere.Am stat pe terenul de antrenament pana seara pe la vreo sapte si ceva daca nu,mai tarziu.Cand am intrat in casa,l-am vazut pe Itachi citind un pergament iar cand m-a auzit intrand in casa fara sa ridice capul din acel pergament,mi-a spus:
-Te-ai antrenat destul cat sa nu mai ai putere nici sa mananci?a spus cu o voce plina de aroganta chiar daca stiam ca nu este asa,pentru un moment m-a enervat.
-Credeam ca scopul tau este sa ma antrenezi,nu sa iti pese de viata mea.ii raspund cu aceeasi moneda
-Hmmm...sa te vad maine la antrenamente.Nu mai ai putere si nu o sa o recuperezi in cateva ore.Maine o sa te antrenezi toata ziua.Clar?!
-Inca mai am putere,si da,te-ai facut inteles.mai spun si plec in camera mea.

In satul ascuns intre frunze,Kakashi tocmai intra pe maretele porti.Se vedea pe fata sa ezamagirea ca si-a pierdut inca un elev la fel de bun ca si celalalt.Mergea incet fiindui frica sa paseasca in biroul hokagelui si sa ii spuna ce se intampla cu Sakura.Dar trebuia sa o faca si pe asta.A ajuns la turnul hokage,a batut la usa si a intrat:
-Nu am crezut ca vei veni atat de repede.a spus Tsunade.Ce ai aflat?
-Se antreneaza in padure cu Uchiha Itachi si are semnul blestemat de la Orochimaru.
-Ce?!Se pare ca Orochimaru nu a stat deloc locului...
-Asa am spus si eu.Si cel mai rau este ca mai devreme sau mai tarziu Sakura o sa ii ceara putere lui Orochimaru si acesta avandu-l si pe Sasuke o sa fie de trei ori mai puternic decat este acum.
-Da,ai dreptate.Strategia acestuia este deosebit de avansata.Si trebuie sa avem grija,trebuie sa actionam repede daca vrem ca Sakura sa nu treaca de partea lui.Poti sa pleci Kakashi,iti multumesc ca ai aflat o veste atat de importanta.
-Am inteles.O seara buna!
-Daca spui tu....dupa ce hokage a terminat de vorbit acesta a disparut intr-un nor de fum.

Sasuke:Ce o mai vrea si bufonul asta de Orochimaru de la mine?M-am saturat sa tot stau in spatele lui si sa imi dea ordine.Dar nu numai astea sunt gandurile mele.De gand am auzit ca Sakura are semnul blestemat nu pot sta linistit.Sunt agitat tot timpul si parca as vrea sa ma duc sa o cut dar asta ar fi in defavoarea tuturor...Bat usor la usa si aud doar un simplu ''Intra'':
-Ce ai sa-mi spui?il intreb pe Orochimaru cu sila.
-Astazi mergem sa o cautam pe Haruno.Vreau sa vad cat a avansat sau poate nu a avansat deloc.
Cand am auzit ca vrea sa o caute pe Sakura mi s-a pus un nod in gat.Trebuie sa par indiferent ca sa nu ma dau de gol:
-De ce nu il iei pe Kabuto?Am crezut ca el este mana ta dreapta.Ii spun intrandui pe sub piele.Stiam cum sa il fac sa zica ce vreau eu
-Kabuto nu poate merge cu mine,lucreaza la un nou jutsu.
Altul?imi zic in minte.Asta este obsedat de jutsuri?
-Fie...spun indiferent
La scurt timp pornim sa o cautam pe Sakura si sper sa nu dam de ea.Stiu de ce este in stare Orochimaru.Gasim un drum prin padure care ne facea sa mergem drept inainte.Din departare zaresc doua persoana.Din ce ne apropiem mai mult,raman socat.Era Sakura impreuna cu Itachi.Cum a putut sa se alieze cu el?Simt cum mi se urca sangele la cap si dau sa alerg spre Itachi sa incep o lupta dar Orochimaru imi pune mana in fata.O vad pe Sakura care a luat pozitia de atac.Ce face?Il apara?Parca acum o urasc pentru ca s-a aliat cu Itachi.

Sakura:Nu imi vine sa cred ca este el.Dupa atata timp il vad din nou.Sa schimbat foarte mult.La un moment dat ni s-au intersectat privirile.Are o rpivire atat de profunda,parca te pierzi in ea.Orochimaru a inceput sa palavrageasca ceva cu Sasuke.Nu puteam descifra ce vorbesc dar se pare ca Itachi intelegea:
-Acum,Sasuke!Ataca!
Stiam ca o sa il atace pe Itachi asa ca m-am pus in fata lui.Macar asa pot sa ii fiu recunoscatoare pentru tot ce a facut pentru mine.Barez foarte usor lovitura lui Sasuke apoi pornesc in atac.Se pare ca Itachi nu a avut dreptate.Inca mai am putere si vad ca si el ramane surprins.Nu imi cadea bine sa ma lupt cu Sasuke,inca nu am scapat de sentimentele foarte puternice pe care i le purtam.Din spatele meu aud o voce.Era a lui Itachi:
-Hai Sakura,ataca!pentru ce te-am invatat atatea!observ ca de nervos este si in urmatoare secunda pornesc un atac foarte serios.M-am gandit la clipele cand Sasuke ma credea inferioara lui si asta m-a facut sa il urasc in acest moment.Sasuke si-a scos sabia.De nu stiu unde in mana mi-a aparut o sabie.Ma uit in spate si Itachi da afirmativ din cap.Sasuke ma ataca si reuseste sa ma zgarie destul de rau pe umarul drept dar asta nu ma putea orpi.A vrut sa ma mai loveasca odata cu sabia dar am barat lovitura.Pentru alea cateva secunde in care lupta s-a oprit acesta Sasuke mi-a vorbit dar mai mult soptit:
-Se pare ca este adevarat,esti la fel de puternica,ca si mine.Bravo,Sakura!
-Ce parsiv esti.Sa nu crezi ca o sa ma coplesesti cu vorbele astea.te-am uitat de mult Sasuke.Pentru mine esti ca si mort.Ma departez de el,arunc sabia deoparte si folosesc tehnica bratului puterni.In urmatorul moment se formeaza o crapatura adanca in pamant si parca vad uimitea in ochi lui Sasuke.Sub picioarele lui a inceput sa se cutremure pamantul,si acesta era sa cada dar l-am prins de mana...

Sper sa va placa acest capitol.Astept parerile voastre si critici daca am gresit cu ceva la acest capitol.
O sa pun nextul cat de repede pot

Pai critici chiar nu am...mia placut la fel ca si celelalte cap..si astept nextul:D

Nu ai grseki sau cel putin eu n-am vazut greseli ...forma este atragatoare dialogul interesant si astept nezt-ul

Ca de obicei noul capitol a iesit *wow*..sincer nu am prea vazut greseli de cat asa pe ici pe colo..dar mici..dialogul mie mi sa parut interesant..descrierea este foarte buna..adica scrii bine si este nici prea multa nici prea putina....Stiu ca nu am comentat capitolele 1 si 2..dar imi place la fel ca si acest capitol...Ideea nu am mai vazuto...deci imi place este interesanta....Si astept Next-ul

Cap.4
Sakura: Sub picioarele lui a inceput sa se cutremure pamantul,dar am ajuns la timp si l-am prins de mana.Avea o mana foarte calda chiar daca in interiorul sau uraste pe toata lumea.Pentru cateva minute privirile ni s-au intersectat si am simtit un gol in stomac....ca si cum.....ca si cum tot ce am facut sa nu mai simt nimic pentru el nu da roade.Asta m-a inspaimantat dar am privit in continuare in ochii lui si el facea acelasi lucru.Imi amintesc ca mai sunt cei doi langa noi si cu greu ma desprind de privirea lui si am intors capul spre Itachi.Parca ne-am inteles din priviri.Acesta a dat afirmativ din cap si in urmatoarele momente am spus:
-Acum,iti spun adio pentru ultima data.am spus cu lacrimi in ochi dar nu am lasat sa se vada asta.
Stateam pe pamantul putin fierbinte de la soare si ma uitam la fiinta pe care o iubeam si cat de minunat era sa fiu din nou langa el.Simt cum tensiunea se ridica in aer si parca Itachi vrea sa spuna ceva dar oare de ce nu putea?Sa fi fost eu de vina?Stie ca inca il mai iubesc...Sau el......doar este fratele sau.Aud un glas care imi alina sufletul:
-Iti este frica......mai mult decat crezi,fa-o Sakura dar o sa ma ai pe constiinta
-Taci!Nu imi este frica de tine si de nimeni altcineva!Clar!
Simt cum mana lui aluneca din a mea si ma ridic.....nu ma uit in urma....nu aud tipete,sau scancete de durere,era de asteptat in cazul lui.Orochimaru sta chiar acolo si nu face nimic.Ma simt inutila,ca si cum nu as mai exista.Am omorat singura persoana pe care o iubesc.Nu pot deveni ca ei....nu pot fi o criminala.Nu stiu cum am avut atata tarie sa ma intorc la cabana cu Itachi fara sa fac nimic.Nu am putut sa plang,ceva nu ma lasa.Cum putea Itachi sa fie atat de calm,nu pot sa cred ca nu ii pasa.Nu a durat mult si am ajuns la cabana in care stateam cu brunetul:
-Felicitari,ai trecut si de partea cea mai grea.imi spuse asezandu-se pe un fotoliu.
-......
-Sakura?!Esti bine?
Il auzeam dar nu ii puteam raspunde.Eram inca in soc.Priveam in gol si corpul meu se misca alert in fata si in spate.In mintea mea retraiam momentul in care mana mea sa desprins de a lui....regret ca nu am putut privii in urma.Itachi tipa,incearca sa se faca auzit dar nu ii raspund:
-L...l..l-am...l-am omorat.Nuu!deodata izbucnesc in plans...nu ma pot abtine...este ca un drog...am nevoie de el,de Sasuke pe care il stiu.Rece,nepasator si care ignora tot din jurul lui...il vreau in viata.
-Ce te-a apucat Sakura!Esti nebuna!Nu intelegi ca odata si odata trebuia sa se intample un lucru ca asta?
-De ce mi-ai spus sa il omor?!De ce?Nu ai spus ca l-ai lasat in viata cu un scop?!Spune!
-Stii ceva?Nu imi pasa.Sa faca ce vrea!I-am dat ocazia sa reinfiinteze clanul si nu a fost in stare.Merita sa moara!
Nu am putut suporta ce spune asa ca am iesit afara.Am inceput sa alerg prin padure ca o nebuna si m-am oprit in luminisul unde am creeat prapastia:
-Sasuke!Sasuke!Spune ceva,te rog!spun cazand la pamant si incep sa plang si mai tare.Sasuke!
-Sunt chiar aici....
Imediat ce i-am auzit vocea m-am ridicat de pe jos si am inceput sa il privesc.Era teafar.Nu imi venea sa cred,nu l-am omorat:
-De ce ma strigai?
-Am vrut sa stiu daca mai traiesti....
-Credeam ca nu te intereseaza!a tipat acesta la mine
-Nu ma intereseaza,stai linistit nu am venit la tine sa iti spun cine stie ce grozavie,am vrut sa ma asigur ca esti in viata,eu nu sunt o criminala asa ca tine!Ai inteles?
-Putin imi pasa ce o sa fii.Esti doar un ninja fara putere care crede ca le poate face pe toate!.Nu este asa Sakura.Uneori mai trebuie sa lupti pentru putere!
-Si prin ''lupta'' te referi sa te alaturi lui Orochimaru?!Nu asta inseamna sa ai putere Sasuke!Nu intelegi....toata lumea ti-a vrut binele,pana si Naruto iar tu i-ai dezamagit pe toti.
-Nu imi pasa,nu vreau sa te mai vad,esti doar o piedica in calea mea,mereu ai fost asa si asa o sa ramai.
Nu am stat sa il ascult am plecat pur si simplu de acolo.Aveam sufletul usurat ca nu il omorasem,chiar daca stiam ca nu am nicio sansa,vreau sa fie in viata.Cu simpla lui prezenta pe pamant ma simt puternica si ma face sa lupt mai departe pentru ceea ce imi doresc.In scurt timp ajung la cabana.Il vad pe Itachi antrenandu-se...raman uimita,el....se antrena sau doar era nervos.Il strig si acesta se opresete venind la mine:
-Scuza-ma,nu am stiut ce sa fac...eram panicata,am crezut ca este mort si imi este frica.Recunosc,ca inca il iubesc si k nu merit sa ma antrenezi.
-Stai...e normal sa crezi asta la inceput,o sa te antrenez in continuare si o sa il uiti.Esti doar bulversata.a spus el prinzandu-ma de mana pentru ca eu dadeam sa plec.
-Lasa-ma,nu mai vreau sa aud de el.Este la fel cum era acum cativa ani.Un monstru.ii spun lui Itachi lacrimile siroindu-mi pe obraji
-De ce te-ai dus sa il cauti.Tot tu iti faci rau.a spus acesta ferm
In momentul acela am tresarit,nu mai stiam ce sa fac...
-Maine o sa ai nevoie de forta,o sa fie un antrenament mai special asa ca du-te si culca-te.
Nu imi venea sa cred ce repede a trecut ziua asta...era foarte ciudat si eu ma simteam ciudat in pielea mea.La un moment dat nu am mai suportat si am adormit.

Sasuke: De ce oare ma gandesc la ceea ce mi-a spus ea?De ce nu pot sa mi-o scot din minte?Ma simt ciudat,ca si cum as avea un gol in stomac,nu pot sa sczp de nelinistea si intrebarile care imi cutreera prin minte.Sunt total dezorientat si nu mai stiu ce simt:ura,compasiune,iub...
Ma scol din pat ca ars.Cum puteam sa spun asa ceva?Eu m-am nascut razbunator si asa o sa raman.Nimic nu ma poate schimba.Dar nu imi ies din cap cuvintele ei<i-ai dezamagit pe toti>Aceste vorbe imi rasunau in timpan si nu imi dadea pace....


Va rog sa ma scuzati daca am greseli.Am scris seara tarziu si eram cam obosita.Deci va rog sa-mi spuneti ce greseli am si o sa continui cat mai repede

pai nu prea ai avut... singura greseala care mi-a sarit in ochi e sczp probabil e scap ..in rest totul e bine.

Pai sincer eu nu am vazut nici o greseala...nici una....Imi place noul capitol...si astept cu nerabdare next-ul

Mia placut capitolul ca si celelalte si astept next-ul

Ca toti ceilalti de fel